Votul mixt introdus cu 74 de voturi a surprins partenerii europeni.
Atât instituțiile Uniunii Europene (IPN, Iulie 2017), cât și partidele pan-europene reprezentate în Parlamentul European, au reacționat cu nedumeriri și îngrijorări.
Poziția instituțiilor a fost mai degrabă calmă comparativ cu reacția dură a partidelor pan-europene, consideră Dionis Cenuşă.
Popularii Europeni (PPE) au lansat două declarații incisive. Prima a fost individuală, difuzată chiar în ziua votării noului sistem electoral (20 iulie), și echivalează votul mixt cu o „lovitură pentru democrație”. Cea de-a doua a apărut după practic o săptămână de la prima, pe 26 iulie, și a fost formulată împreună cu Alianța Liberalilor și Democraților Europeni (ALDE). Potrivit celor două entități politice, gestul Partidului Democrat și a Socialiștilor vine să consolideze “autocrația”. Așadar, în doar șase zile, cu sprijinul ALDE, PPE compară votul mixt nu doar cu un regres pentru democrația moldovenească, dar și cu un avans în direcția autocrației.
Demersul comun ALDE-PEE face referință și la justiția selectivă, aplicată de alianța PDM-PSRM, în cazul liberalilor moldoveni, vizându-l pe Dorin Chirtoacă. Chiar dacă nu și-au exprimat satisfacție publică în legătură cu comportamentul politic al PL-ului, asociat cu PDM-ul în perioada 2016-2017, liberalii europeni au decis să exprimă solidaritate și să pledeze pentru cauza lui Chirtoacă în aceeași declarație în care condamnă votul mixt.
PPE-ALDE cer penalizarea guvernării
Pe lângă deplângerea regresului “statului de drept și a standardelor democratice” din Moldova, confirmate de rapoartele independente ale societății civile și diverse organizații internaționale, PPE-ALDE cer o serie de acțiuni din partea UE.
În primul rând, acestea vor stoparea oricăror fonduri europene, nu doar a asistenței macro-financiare de 100 mil. EUR, care deja este compromisă din cauza încălcării pre-condițiilor politice provocată de aprobarea votului mixt. Oprirea tuturor finanțărilor ar afecta o serie de reforme sectoriale (dezvoltarea rurală și agricultură, educația vocațională, sectorul energetic etc.), dar și eforturile UE de promovare a beneficiilor Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, inclusiv susținerea angajamentelor legate de regimul fără vize cu UE (administrarea frontierelor). O asemenea eventuală decizie va însemna că Acordul de Asociere urmează să fie pus pe regim de așteptare (stand-by). Acest demers este extrem de radical și poate afecta interesele UE în Moldova. Oricum, e cert faptul că UE are suficiente motive pentru a amâna asistența macro-financiară până la îndeplinirea pre-condițiilor politice, care fac o referință indirectă la sistemul electoral.
A două cerință a PPE-ALDE este ca UE să aplice condiționalități mai stricte pentru oricare viitoare finanțare. Acest lucru este deja în proces de derulare, o serie de condiționalități fiind transmise chiar de către reprezentanții societății civile. Dar lista condiționalităților este negociată cu Chișinăul, care nu este deloc adeptul propriei încătușări în angajamente politice noi. Pentru a fortifica condiționalitățile, UE trebuie să-și extindă capacitățile diplomatice în Moldova și să-și intensifice și mai mult prezența publică.
În final, cele două formațiuni pan-europene solicită “reevaluarea” urgentă a Acordului de Asociere, fără a preciza dacă se referă la revizuirea acordului bilateral, la auditarea acestuia pentru a identifica neajunsurile legale sau la alte măsuri. Îndeplinirea acestei cerințe implică o serie de riscuri, deoarece expune cadrul juridic bilateral și procesul de integrare europeană din țară unei incertitudini politice majore, alimentată de polarizarea geopolitică vizibilă a societății și consolidarea forțelor pro-ruse înainte de scrutinul din 2018.
În ce condiții Acordul de Asociere poate fi revizuit?
În reacția vizavi de votul mixt, PPE și ALDE solicită “reevaluarea” Acordului de Asociere. În fond, doar Consiliul de Asociere este împuternicit să facă amendamente la Acord, dar numai pentru a actualiza sau ajusta cele peste 30 de anexe incluse în Acord.
Intervențiile la textul principal al Acordului necesită proceduri complexe, negocieri suplimentare și un nou proces de ratificare de către guvernele naționale ale statelor UE. De aceea, dacă reevaluarea Acordului propusă de PPE-ALDE înseamnă revizuirea acestuia, atunci integrarea europeană a Moldovei va fi cel puțin paralizată, până când noul text va fi aprobat și ratificat.
Cu toate acestea, Acordul de Asocierea deja include două situații concrete ce pot duce la declanșarea clauzelor privind suspendarea Acordului (CEPS, 2016).
În primul caz, anumite componente ale Acordului pot fi suspendate de către Moldova sau UE, ocolind componenta comercială (ZLSAC), dacă în urma mecanismului de soluționare a disputelor (Art. 454-455) părțile nu ajung la compromis. La o asemenea suspendare parțială, vor fi selectate acele aspecte, care nu vor perturba funcționarea Acordului de Asociere.
În al doilea caz suspendarea este imediată și plenară și are loc când sunt încălcate “elementele esențiale” ale Acordului de Asociere (Art. 455) cu privire la respectarea principiilor democratice, drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Art. 2). Această clauză reprezintă o adevărată “bombă atomică” pentru cadrul bilateral moldo-comunitar, la care UE poate oricând apela în calitate de penalitate pentru violarea gravă a valorilor și principiilor europene. În pofida seriozității consecințelor negative ale votului mixt pentru buna funcționare a democrației pluripartidiste în Moldova, suspendarea Acordului în baza acestei clauze ar fi disproporționată și ar genera mai multe incertitudini decât ar oferi soluții.
În loc de concluzii...
Dacă prin reevaluarea Acordului, PPE și ALDE au în vedere revizuirea Acordului de Asociere, atunci aceasta poate devenit sursa unor calamități serioase pentru procesul de integrare europeană a Moldovei. Aceasta va ținti Democrații, însă printre victimele colaterale s-ar putea numără vectorul european al țării.
Stoparea tuturor finanțărilor oferite de UE ar deveni o lovitură puternică atât pentru legitimitatea Democraților, cât și pentru întregul proces de reforme, cel din urmă fiind păgubos pentru obiectivele UE în Moldova. De aceea, înăsprirea condiționalităților și înghețarea asistenței macro-financiare ar trebui să prevaleze în topul opțiunilor UE.
În orice caz, votul mixt trebuie penalizat, iar UE se simte obligată să identifice modalitățile optimale pentru a veni cu un răspuns proporțional la acțiunile PDM. Dar prin aceste măsuri, UE trebuie să maximizeze randamentul condiționalităților și a asistenței financiare. Zădărnicirea lor va deregla pârghiile de influențare a reformelor în Moldova.
