Un proiect în acest sens a fost adoptat, astăzi, în prima lectură, de către Parlament.
Proiectul are drept scop diminuarea fenomenului de ocupare informală a forţei de muncă în agricultură, legiferarea raporturilor de muncă temporare ale zilierilor, asigurarea drepturilor şi obligaţiilor angajatorului faţă de zilier şi reglementarea modului de activitate al zilierilor.
Potrivit documentului, un lucrător zilier poate desfășura activități pentru acelaşi beneficiar nu mai mult de 90 de zile într-un an calendaristic, iar timpul de muncă nu va depăşi 40 de ore pe săptămână. Totodată, plata pentru activitatea zilierului urmează să aibă loc la sfârşitul fiecărei zile de muncă, conform înţelegerii dintre beneficiar şi zilier.
La fel, zilierul are obligaţia de a se încadra în sistemul public de asigurări sociale și de asistență medicală obligatorii, în bază de contracte individuale încheiate cu Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.
De asemenea, beneficiarul va fi obligat să întrețină un Registru de evidență a zilierilor, în care să înregistreze toate persoanele înainte de începerea activității acestora, iar, ulterior, să transmită extrasul din Registru Inspectoratului teritorial de muncă.
În cadrul ședinței Legislativului, opoziția parlamentară a criticat documentul și a declarat că „acesta nu ar apăra drepturile muncitorilor”. La fel, deputații au specificat că, pentru implementarea cu succes a proiectului, „sunt necesare mai multe politici economice și fiscale”.
Totodată, deputații democrați au menționat că „documentul va aduce mai multă transparenţă în activităţile sezoniere, va contribui la combaterea muncii la negru, la reducerea veniturilor nedeclarate şi la combaterea fenomenului de salarii în plic”.
Potrivit autorilor proiectului, 30% din populația ocupată a țării este încadrată în activități cu caracter ocazional, dintre aceștia 70% sunt implicați în lucrări agricole.