Schimbări majore în sistemul judecătoresc. Constituția ar putea fi modificată

Judecătorii nu vor mai fi numiți inițial pe un termen de cinci ani. Numirea acestora se va face direct până la atingerea plafonului de vârstă.

Aceștia nu vor mai beneficia de imunitate personală, ci doar de imunitate funcțională și, prin urmare, vor putea fi trași la răspundere în cazul unor infracțiuni de corupție, fără a exista acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Judecătorii Curții Supreme de Justiției (CSJ) nu vor mai fi numiți de către Parlament. Numirea acestora se va face, ca și în cazul judecătorilor din instanțele de fond și cele de apel – de către șeful statului. Mandatele membrilor CSM vor fi prelungite cu doi ani și vor fi de șase ani. În același timp, Procurorul General va fi exclus din componența CSM. Toate aceste prevederi se regăsesc într-un proiect de modificare a Constituției.

Potrivit documentului, se va tăia din imunitatea judecătorilor și, prin urmare, aceștia vor beneficia doar de protecție funcțională. Mai exact, acest tip de imunitate va proteja magistrații de urmărirea penală numai în cazul acțiunilor sau inacțiunilor efectuate în exercitarea funcțiilor lor. Astfel, coruperea pasivă, traficul de influență, luarea de mită, precum și infracțiunile similare nu vor fi considerate ca acte săvârșite în exercitarea legală a funcțiilor sale și judecătorii vor putea fi anchetați penal, fără a exista acordul CSM.

O altă modificare se referă la alegerea judecătorilor CSJ. Aceștia nu vor mai fi numiți de către Parlament. Propunerea este ca numirea lor să fie similară cu cea a judecătorilor din instanțele de fond și curțile de apel, adică de către șeful statului, la propunerea CSM. Această modificare va reduce influența factorilor politici asupra procesului de numire a judecătorilor.

În Constituție va fi inclusă prevederea precum că șeful statului are dreptul să respingă o singură dată candidaturile propuse de CSM, pentru funcția de judecător. În prezent, acest drept al președintelui este stipulat în Legea privind statutul judecătorului, iar transferarea acestuia, la nivel de Constituție, va garanta influențe minime în procesul de numire a judecătorilor.

Modificările Constituției vizează și activitatea CSM. Mandatele judecătorilor vor fi de șase ani și nu patru, cât este în prezent. Aceștia nu vor avea posibilitatea să dețină două mandate consecutive. Se propune ca CSM să fie constituit din judecători, aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanțelor judecătorești. În componență vor trebui să fie incluși și reprezentanți ai societății civile din domeniul dreptului,  iar ministrul Justiției va fi membru de drep al CSM. Prin urmare, din componența structurii va fi exclus Procurorul General.

În același timp, instituțiile statului vor fi obligate să consulte CSM în procesul de elaborare, examinare, aprobare și modificare a bugetului de stat, pe partea ce ține de alocarea mijloacelor financiare pentru instanțele judecătorești. CSM va fi în drept să prezinte Parlamentului propuneri privind banii necesari pentru o bună funcționare a instanțelor de judecată.