20 de cerbi nobili au fost puşi ieri în libertate în Rezervaţia naturală “Pădurea Domnească”, după o perioadă de aclimatizare şi adaptare.
Directorul general al Agenţiei “Moldsilva”, Ion Cebanu, a menţionat că astfel va fi repopulat şi restabilit teritoriul rezervaţiei. ”Acţiunea face parte din conceptul de dezvoltare a gospodăriei cinegetice durabile în fondul de vînătoare. În mod special este vorba de Programul “Cerb” care va fi implementat timp de doi ani, fiind avizat de Ministerul Mediului şi Academia de Ştiinţe a Moldovei”, a subliniat Cebanu.
În perioada următoare, este planificată repopularea cu cerb nobil a Parcului Național ”Orhei” şi a pădurilor din Străşeni, destinaţii care vor primi cîte zece exemplare. De asemenea, din rezervațiile ”Codrii” și “Plaiul Fagului” vor fi transmişi 100 de cerbi cu pete spre populare în fondul forestier din sudul țării – întreprinderile silvice Răzeni, Cimișlia, Silva-Sud Cahul și Manta-V.
Solicitată de MOLDPRES, Victoria Covali, consultant al Secţiei pază, protecţie şi gospodărie de vînătoare în cadrul Agenţiei „Moldsilva”, a informat că cerbii şi căpriorii înregistraţi pe teritoriul R. Moldova fac parte din categoria animalelor cu valoare înaltă cinegetică şi necesită îngrijiri speciale. „După ce sînt strămutate din centrele de reproducere în spaţiul natural, cervidele sînt monitorizate. În aproape două luni de aclimatizare şi carantină, mamiferele sînt îngrijite de un personal special, care urmăreşte ca acestea să aibă linişte, pază şi hrană. Regimul presupune amenajarea sărăriilor, adăpătoarelor, precum şi surse de apă curgătoare, ţarcuri igienizate, iar pentru aceasta cerbii sînt întreţinuţi în interiorul pădurilor şi nicidecum în fîşiile forestiere limitrofe, în preajmă de activităţile oamenilor, trafic etc.”, a specificat Victoria Covali.
Potrivit specialistului „Moldsilva”, cel mai mare pericol pentru cerbii eliberaţi în natură îl prezintă braconajul. „Deşi vînătul cerbilor este interzis de mai mulţi ani, totuşi se mai întîmplă cazuri de vînătoare ilegală. Braconierii sînt mai periculoşi chiar decît riscurile naturale cum ar fi dăunătorii, bolile, animalele de pradă ş.a. Or, atîta timp cît nu vor fi înăsprite sancţiunile în acest sens, situaţia va rămîne complicată. În anul 2013, am iniţiat un proiect susţinut de Fondul Mondial pentru Natura Sălbatică, care prevede dotarea exemplarelor de cerb cu emiţătoare radiofonice, ceea ce ar permite silvicultorilor să urmărească mişcarea şi traiul animalelor. Sperăm că acest program, deosebit de important pentru evaluarea şi menţinerea biodiversităţii în pădurile R. Moldova, va fi continuat”, a conchis Victoria Covali.
În anul 2016, în fondul cinegetic gestionat de Agenţia „Moldsilva” au fost înregistrate 478 de exemplare de cerb şi 6160 de căprior. Cheltuielile pentru întreţinerea şi monitorizarea mamiferelor cu valoare cinegetică se estimează la aproape cinci milioane de lei anual.