Сompania Kroll va prezenta un dosat despre „jaful secolului”

Сompania Kroll urmează să explice unde au ajuns 600 de milioane de dolari furați de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Totuși, șansele ca suma respectivă să fie întoarsă statului sunt foarte mici, iar procesul, care este unul foarte complicat, ar putea dura ani de zile. În același timp, moldovenii nu știu nici până astăzi cât exact au costat serviciilor experților de la Kroll pentru continuarea investigației privind „furtul miliardului”.

Banca Națională a Moldovei a comunicat recent că reprezentanții companiilor Kroll și Steptoe&Johnson au anunțat, în cadrul vizitei din 7 noiembrie de la Chișinău, că cel de-al doilea raport privind investigarea fraudelor de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank se află în faza finală de redactare și va fi transmis în următoarele săptămâni. În același timp, experții internaționali au prezentat o versiune actualizată a strategiei de recuperare a banilor furați după ce au ținut cont de comentariile BNM, a Agenției de Recuprare a Bunurilor Infracționale și a Procuraturii Anticorupție. „S-a discutat despre căile de inițiere a procedurilor legale în multiple jurisdicții, inclusiv modalitățile de recuperare a activelor în jurisdicții opace, cu structuri și procese juridice netransparente”, se arată în comunicatul BNM.

Oamenii legii și experții Kroll vor recupera miliardul

Astfel, autoritățile precizează că strategia respectivă va fi realizată de către oamenii legii din Republica Moldova cu ajutorul companiilor Kroll și Steptoe&Johnson. De asemenea, va fi creat un grup de lucru care va conlucra cu experții Kroll „și va obține, în mod regulat, informații actualizate cu privire la progresul înregistrat.

Referitor la recuperarea „miliardului furat” după publicarea raportului Kroll, experții de la Chișinău spun că este un proces foarte complicat, care va dura mult și care are puține șanse să ducă la rezultate pozitive.

Economistul din cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” Veaceslav Ioniță a declarat că după ce compania Kroll va arăta unde sunt cele peste 600 de milioane de dolari, Republica Moldova trebuie să obțină, prin proceduri de judecată anevoioase și investigații din partea oamenilor legii, dreptul de proprietate asupra acestor bani sau asupra bunurilor procurate din aceste resurse financiare. „Nu va fi deloc ușor și ar fi ideal dacă vom reuși să obținem, prin deciziile de judecată, acest drept asupra a 90% din întreaga sumă și să demonstrăm că, Republica Moldova este, de fapt, proprietar”, a menționat expertul.

Ce urmează după prezentarea raportului

În același timp, Ioniță a subliniat că după ce se întâmplă acest lucru, în cazul banilor situația va fi mai simplă, însă în cazul bunurilor urmează o altă procedură la fel de anevoioasă de vânzare a acestora. Astfel, economistul spune că anumite bunuri au o valoare destul de mare la cumpărare „De exemplu, cineva și-a cumpărat un Penthouse. Da, el l-a procurat cu 3 milioane de euro, dar posibilitatea să-l vinzi cu aceeași sumă este cu mult mai mică. De aceea, mă tem că și în această situație noi vom suporta anumite pierderi. Să dea Domnul ca după toate acestea să putem recupera 80%-90% din cele peste 600 de milioane de dolari”, a afirmat reprezentantul IDIS „Viitorul”.

Potrivit economistului, este încă foarte mult de muncă pentru a întoarce banii fraudați de la cele trei bănci și tot procesul va dura ani de zile.

Rezultatul va fi același: banii nu vor fi recuperați

La rândul său, reprezentantul Institutului Economiei de Piață Viorel Gârbu este și mai sceptic în privința șanselor recuperării banilor furați de la cele trei bănci după publicarea raportului Kroll-2.

„Nu cred că sunt șanse prea mari. În realitate, cred că șansele au fost pierdute chiar la câteva zile după furt. În prezent, chiar dacă Banca Națională a Moldovei va ști unde sunt banii, urmează să vedem cât de complicată este calea pe care o au de parcurs pentru a ajunge în locurile respective. Ulterior, trebuie dezvoltată o strategie juridică aparte pentru fiecare caz pentru a recupera resursele financiare respective. Acest proces necesită foarte mult timp, iar în final rezultatul va fi același: banii nu vor fi recuperați”, a declarat Viorel Gârbu.

Ce spune Cioclea despre aducerea banilor furați

Despre faptul că va fi foarte dificil ca banii furați de la cele trei bănci și care au ajuns în străinătate vorbea chiar guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, în primul său interviu. „Mențin părerea mea inițială că va fi greu să recuperăm banii furați în totalitate. În ciuda eforturilor de transparentizare întreprinse în ultimii zece ani din țările G20, sistemul financiar mondial rămâne un univers relativ opac, plin de „găuri negre” – așa-zisele jurisdicții off-shore prin care dispar banii. Unde mai pui că nu toate țările prin care au tranzitat banii furați cooperează cu noi”, declara Cioclea pentru agora.md.

Companiile Kroll și Steptoe&Johnson au fost selectate în 2015 pentru a realiza a doua etapă de investigare a „furtului miliardului” în cadrul căreia trebuiau să depisteze unde se află cele circa 600 milioane de dolari care au fost furate de la băncile aflate în proces de lichidare.

Costul serviciilor Kroll, ținute în secret

Astfel, despre primul raport se spunea că a costat BNM 300.000 de dolari în timp ce în cazul celei de-a doua etape de investigare s-au vehiculat sume cu mult mai mari. De exemplu, ex-premierul Valeriu Streleț declara că experții Kroll cer prea mulți bani pentru continuarea investigației, menționând că este vorba despre 60% din suma recuperată. Ulterior, fostul guvernator BNM Dorin Drăguțanu, care a semnat contractul cu reprezentanții companiilor Kroll și Steptoe&Johnson, a calificat declarațiile lui Streleț ca fiind nechibzuite și că experții au venit cu o ofertă bună, iar prețul achitat este unul rezonabil. Totuși, rămâne o enigmă cât exact au costat serviciile experților internaționali.

Menționăm că, potrivit primului raport Kroll, cele 600 de milioane de dolari furați au fost transferați către companii și bănci din Marea Britanie, Hong Kong, Letonia, Estonia, Cipru. Cei mai mulți bani au fost transferați către două bănci din Rusia, suma fiind de 200 de milioane de dolari.