FMI s-a aflat în vizită la Chișinău în perioada 22 ianuarie-5 februarie 2020. 

În condițiile în care pe 20 martie se încheie actualul program cu Fondul Monetar Internațional, autoritățile de
la Chișinău vor solicita un nou program. Premierul Ion Chicu urmează să transmită către FMI o scrisoare prin
care să solicite ca, după luna martie, în Republica Moldova să vină o misiune care să efectueze o evaluare în
scopul pregătirii noului program.

„În cadrul discuțiilor cu actuala misiune a FMI am agreat asupra unor acțiuni, noi politici, care ar finaliza acest
proiect, într-adevăr, cu succes. Remarc din start, politicile agreate în niciun caz nu afectează interesele țării. Noi
nu ne-am asumat angajamente să majorăm impozite, care ar afecta activitatea economică. Noi nu afectăm
veniturile sau nivelul de venituri ale populației. Toate acțiunile care sunt agreate sunt exclusiv în interesul țării
noastre, a cetățenilor”, a declarat Ion Chicu într-o conferință de presă, susținută după întrevederea cu șefului
misiunii FMI.

Ruben Atoyan, șeful misiunii FMI, a declarat că obiectivele programului susținut de FMI au fost realizate în
mare parte. Reformele ample au dus la reabilitarea sistemului bancar, consolidând stabilitatea macroeconomic
și cea financiară. Progresul este apreciat și ținând cont de peisajul politic instabil, inclusiv schimbarea a trei guverne.
În luna martie, Consiliul de directori al FMI va discuta raportul misiunii, iar în urma finalizării evaluării programului,
Republica Moldova va beneficia de aproximativ 20 de milioane de dolari. Potrivit lui, „Reformele realizate în
contextul programului au contribuit la sporirea încrederii și au sprijinit relansarea creșterii economice. Se estimează
că creșterea reală a PIB-ului a atins 4,2% în anul 2019, mai mult decât am așteptat anterior. De asemenea, se
așteaptă că acest indicator va rămâne la nivelul de 4% pe termen mediu”, a notat oficialul.

Șeful misiunii a menționat că, deși perspectivele sunt pozitive, totuși rămân anumite riscuri. Acestea țin de
eventuala reinstalare a instabilității politice, inversarea anumitor politici sau încetinirea ritmului reformelor, care
ar putea afecta încrederea și limita opțiunile de finanțare externă. Vulnerabilitățile instituționale și cele legate de
guvernanță sunt larg răspândite și constituie o piedică majoră în creșterea nivelului de trai al populației. „Se atestă
o percepție generală că statul este corupt și justiția nu funcționează adecvat. Cadrul de reglementare nu este pus în
aplicare în mod corespunzător, iar existența sectorului impunător al întreprinderilor de stat generează riscuri
bugetare și subminează concurența și productivitatea”, a punctat Ruben Atoyan. În acest sens, FMI recomandă
politici prudente și bine coordonate pentru a atenua aceste riscuri.